Oamenii muntelui ştiu de multă vreme acest lucru: dacă mergi prin pădure, neapărat când găseşti tufe de zmeură, fragi sau alune ori alte fructe de pădure mănânci. La întoarcere sigur nu vei mai găsi.
De asemenea, fructele de pădure ar trebui consumate şi pentru faptul că sunt bogate în antioxidanţi, ajută la întărirea imunităţii, au efect antidepresiv, dar şi pentru efectele benefice în cazul altor afecţiuni.
Fructe de pădure des întâlnite
Zmeura
Deşi sezonul zmeurii a trecut, ea fiind culeasă în luna iulie mai ales, recoltarea ei putând varia în funcţie de zona în care creşte, acest lucru nu înseamnă că nu trebuie menţionată. Cu atât mai mult cu cât zmeura conţine mai multă vitamina C decât portocalele. Mai conţine şi vitamina A, potasiu şi calciu şi, având în vedere toate aceste calităţi, nu e de mirare că cei mai mari producători de zmeură sunt ruşii. Conţine puţine calorii, aşa că cei/cele la dietă o pot consuma cu încredere.
Afinele
Preferate în afinată de unii, iar de alţii în dulceaţă, oricum ai alege să consumi afinele, acestea îţi vor întări organismul, la fel ca alte fructe de pădure. Este de preferat să nu le speli dacă nu ai de gând să le mănânci imediat pentru că astfel se strică mai repede. În cultura populară rusească, se crede despre afine că ajută diabetul, să fie ţinut sub control mai uşor, iar aviatorii englezi în cel de-al doilea război mondial erau mari fani ai dulceţei de afine pentru că sporeşte acuitatea vizuală pe timp de noapte, dar nu numai.
Murele
Sunt considerate plante medicinale datorită tuturor substanţelor pe care le conţin şi a acţiunii benefice asupra organismului. Dacă ajungi în situaţia neplăcută de a avea diaree sau a avea o răceală, consumul de mure e indicat. Dacă ai probleme cu inima, la fel, ele sunt potrivite pentru tine, mai ales că sunt bogate în vitamina E. Cantitatea mare de pectină pe care o conţin murele ajută la scăderea colesterolului.
Alunele de pădure
Din dieta oricărui „urs” nu ar trebui să lipsească alunele de pădure. Fiind un fruct cu coaja tare, este recomandat în dieta diabeticilor de tip 2 pentru că îmbunătăţeşte controlul glicemiei. Reduc riscul apariţiei bolilor ale tractului urinar, dar şi pe cele specifice inimii sau a malformaţiilor congenitale la copii. De asemenea, ajută la reducerea colesterolului.
Fructe de pădure mai puţin cunoscute
Aronia
Deşi seamănă foarte mult cu afinele, fructele de aronia sunt mai închise la culoare. Ele întăresc sistemul imunitar şi conţin multă vitamina C. Sunt indicate atât pentru femeile însărcinate, cât şi pentru diabetici. Prezenţa acidului folic, cât şi a vitaminei P, responsabilă cu fixarea vitaminei C în organism, recomandă consumul de aronia ca fructe sau ca suc, pentru aportul de substanţe nutritive necesare organismului.
Moşmoanele
De culoare maronie-brună după ce se coc, moşmoanele sunt tari până la venirea gerului, când se înmoaie. Deşi moşmonul a fost cultivat în sud-estul Europei de mai bine de 3000 de ani, la noi în ţară este destul de rar întâlnit pentru că acest pom necesită un sol destul de fertil. Bogate în săruri minerale, potasiu, proteine, vitaminele B1 şi C, moşmoanele sunt fructe cu efect diuretic.
De asemenea, se recomandă folosirea lor în dizolvarea pietrelor la rinichi. Sunt un remediu eficient şi pentru diaree sau dizenterie. Dacă moşmonul este folosit sub formă de ceai, efectul său este cu atât mai puternic, mai ales că îmbunătăţeşte vederea.
Coarnele
Sunt nişte drupe roşii care conţin o singură sămânţă, fără să fie mari în dimensiune. După coacerea lor, se aseamănă cu boabele de cafea. Gustul ar putea ţine la distanţă posibilii consumatori, fiind unul astringent, dar dacă sunt gătite, capătă un gust acrişor, o combinaţie între vişine şi merişoare. Din coarne se face mai ales gem sau sos. Fructele cornului se coc spre sfârşitul verii.
Drăcilă
Contrar aşteptărilor create de nume, arbustul de drăcilă este folosit datorită aspectului său plăcut pe post de gard viu. Se folosesc atât scoarţa, cât şi fructele în alimentaţie. Arbustul este foarte des confundat cu cătina de gard şi forma fructelor aduce aminte de fructele goji. Fructele sunt folosite mai ales în ceai şi nu este recomandat să depăşeşti 2 căni pe zi pentru că pot apărea efecte adverse precum greaţa, vărsături, ameţeli, scăderea bruscă a tensiunii arteriale. Iranienii le folosesc mai ales în prepararea orezului cu mirodenii.
Indiferent de ce fructe preferi să mănânci, este important să nu exagerezi pentru că pot apărea efecte nedorite, mai ales la fructele de pădure, şi să te informezi din timp.
Sura foto: pixabay.com şi pexels.com
